Gheorghe Hagi a greșit. Selecția a fost discutabilă, experimentele nu au funcționat, iar jocul României a fost sub așteptări. Sunt dezamăgit de alegerile făcute de selecționer în cele două înfrângeri cu Suedia și cea de aseară cu Bosnia, dar continui să am încredere în el. Pentru mine, cele două meciuri nu înseamnă doar două rezultate proaste, ci și o revenire brutală la realitate.
Poate cel mai important lucru este că Hagi și-a asumat imediat responsabilitatea. A spus că a greșit și că este vina lui. Putea foarte ușor să explice rezultatele prin valoarea adversarilor, să amintească faptul că Suedia și Bosnia au jucători care evoluează la cluburi importante din străinătate, că sunt două echipe care au fost la Campionatul Mondial din vara aceasta sau să vorbească despre faptul că România are o arie de selecție limitată și că nu dispune de suficiente soluții. Nu a făcut-o. A recunoscut că a luat decizii greșite, lucru pe care nu l-am văzut de prea multe ori la selecționerii care au stat înaintea lui pe banca naționalei.
Hagi vrea o Românie ofensivă
Selecționerul a venit cu o viziune diferită: vrea o echipă ofensivă, agresivă, care să aibă posesie și să facă pressing. Nu cred că este o idee greșită. Din contră, după atâția ani în care România a obținut cele mai importante rezultate bazându-se în primul rând pe organizarea defensivă, poate că era nevoie de curajul de a încerca altceva.
Calificările la EURO 2008, cu Pițurcă, cea de la EURO 2016 cu Anghel Iordănescu și, mai recent, campania pentru EURO 2024, în care România a primit doar cinci goluri și a terminat neînvinsă, ne arată însă că defensiva a fost constant una dintre marile noastre arme. Nu spun că trebuie să ne întoarcem la acel fotbal. Spun doar că schimbarea trebuie construită în funcție de jucătorii pe care îi avem.
Ianis Hagi nu este decar
Domnule Hagi, Ianis nu este număr 10. Nu a fost și, din punctul meu de vedere, nu va fi niciodată un decar clasic. Nu întâmplător, la majoritatea echipelor pe la care a trecut nu a fost folosit în această poziție. Îl văd mai degrabă ca pe un număr 8, un mijlocaș care poate juca și în anumite zone laterale. Asta nu înseamnă că Ianis nu are loc la națională. Poate fi util și a demonstrat-o în mai multe rânduri. Dar trebuie folosit acolo unde poate da randament, iar în momentul de față cred că poate fi inclusiv o soluție de pe bancă.
Nu poți reprofila orice jucător
Meciul cu Bosnia a mai arătat ceva: cât de dificil este să reprofilezi fotbaliștii români.
Coubiș și Eissat au fost utilizați ca fundași laterali. Sunt fotbaliști cu potențial, dar ei sunt fundași centrali și atât, în special Coubiș. Poți încerca soluții de acest gen într-un anumit context, însă devine periculos când experimentele ajung să afecteze chiar echilibrul echipei.
Înainte de valoare, trebuie să existe atitudinea
Poate cel mai tare m-a deranjat altceva: atitudinea.
Ce vină are selecționerul că, atunci când adversarul conduce cu două goluri, România nu reușește să fie agresivă, să facă pressing și să lupte pentru fiecare minge? Hagi este responsabil pentru selecție și pentru organizare, dar jucătorul care îmbracă tricoul naționalei are, la rândul lui, o obligație.
Poți avea o zi slabă. Poți pierde un duel. Poți face un meci prost. Dar nu poți renunța la luptă.
Iar unele dintre greșelile defensive din partida cu Bosnia nu au ce căuta la nivelul unei echipe naționale. Nici măcar nu este nevoie să dăm nume pentru a înțelege problema. Există jucători care trebuie lăsați în trecut sau jucători care chiar nu se pot ridica la un nivel atât de ridicat.
Greșeala poate deveni lecție
Hagi primește un val uriaș de critici și cred că o parte dintre ele sunt justificate. Dar nu cred că trebuie să uităm un lucru: nu a venit la o națională care juca extraordinar și obținea rezultate mari. România trebuie reconstruită, iar asta nu se poate face în două amicale și două meciuri de Nations League. Vom vedea pe viitor dacă vor mai lipsi jucători care evoluează bine în străinătate, dacă vor mai exista experimente atât de radicale și dacă dorința de a construi o echipă ofensivă va mai produce compromisuri atât de mari.
La fel de importantă este transparența. Românii vor avea întotdeauna așteptări mari de la națională, iar atunci când pe bancă se află Gheorghe Hagi, ele sunt și mai mari. Ar fi util să explice mai clar ce vrea să construiască, ce profil de jucător caută și de ce ia anumite decizii.
Șah la rege
S-a făcut o greșeală importantă cu selecția și cu modul în care au fost construite cele două echipe. Și nu cred că este corect să spunem că Hagi a jucat cu „echipa a doua”. Cele două echipe folosite cu Suedia și Bosnia nu sunt atât de departe valoric una față de cealaltă încât acest argument să explice totul.
Au fost alegeri greșite, experimente care nu au funcționat și probleme de atitudine. Dar poate că aveam nevoie și de această palmă pentru a vedea, încă o dată, realitatea.
Eu încă am încredere în Hagi, pentru că a avut curajul să încerce să schimbe ceva și a avut și maturitatea să-și recunoască greșelile. Cred că poate da o direcție acestei naționale, dar de acum înainte trebuie să vedem și dovezile că a înțeles ce nu a funcționat.
În conferința de după meci, Hagi a transmis, subtil, câteva mesaje care mi-au dat impresia că și el a înțeles foarte bine ce s-a întâmplat.
Iar eșecurile din Nations League pot avea consecințe mai departe. Dacă România nu termină în primele două locuri, ceea ce probabil se va întâmpla, va ajunge în urna a treia pentru tragerea la sorți a preliminariilor EURO 2028 și, teoretic, să aibă doi adversari dificili în grupă în loc de unul.
Nu este șah mat. Este doar șah. Însă, acum, Regele trebuie să reacționeze.
Sursă foto: Sport Pictures
